29 noiembrie 2018

Feeling...



7 comentarii:

  1. O excelentă combinație de sunet și... culoare!

    Spui și povestea?

    RăspundețiȘtergere
  2. O zi de septembrie senină pe lacul “meu” o cafea neagră și fierbinte...un gând...în căști ...Chopin ...jocul norilor...oglindirea lor pe lac și un apus ce m-a patruns ...toate astea au reprezentat clipa mea de liniște...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. O poveste spusă "pe repede înainte".

      Acum, după poveste, privesc imaginea și mă gândesc la o altă asociere componistică. Doar că ezit între a-ți propune "Beethoven silence" a lui Ernesto Cortezar sau "Toamna" lui Vivaldi.
      Și totuși, rămân la Vivaldi. Am găsit o variantă mai altfel colorată față de fotografia ta, dar sper să-ți placă.
      https://youtu.be/Ls4mjecFfCk

      Ștergere
  3. Am crezut că nu vei sesiza “nuanța”. Da, a fost o poveste “pe repede-înainte”.
    Mulțumesc pentru Vivaldi, o alegere bună...l-am ascultat și aseară, dar niciodată nu te poți “sătura” de aceste acorduri...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Sincer, inițial am dorit să te rog să o dezvolți, dar am renunțat, cel puțin deocamdată.
      Ți-am mai spus, mie mi s-ar părea interesant ca la fiecare fotografie să ne spui și povestea ei.
      Sau... să ne spui povești. :)

      Ștergere
  4. Da, s-a “simțit” acest impuls al tău, dar mă bucur că ai renunțat.
    Știu, tu mă “vezi” spunând povești :) ,însă eu mai am de lucrat la acest aspect :).

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. E mai simplu decât crezi. Povestea se spune singură, iar tu nu faci decât să o așterni aici. Nu de alta, dar ea nu știe să se și scrie, căci nu a învățat la școală. :D

      Ștergere